Cu toții ne dorim să creștem copii responsabili. Și cu toții ne dorim să trăim într-o lume în care ceilalți au fost crescuți să fie responsabili. Primul pas pentru a crește copii responsabili este să începem prin a vedea responsabilitatea ca pe o bucurie pentru copil, în loc de o povară. Copiii vor să se vadă pe ei înșiși puternici și capabili să răspundă la ceea ce trebuie făcut. Ei au nevoie de acest lucru pentru a-și dezvolta stima de sine. Ca părinte, este bine să înțelegi că piticii tăi nu vor doar să fie mângâiați. Ei au nevoie, la fel ca noi toți, să simtă că sunt importanți, că acțiunile lor au o contribuție pozitivă.
Nu trebuie să-i înveți literalmente pe copii să se descurce în mod responsabil; trebuie să relaționezi cu ei astfel încât să-și dorească să facă acest lucru. Așadar, copiii vor fi responsabili în măsura în care îi sprijinim să fie. Iată 8 strategii pe care să le aplici în relația cu cei mici, pentru a-i determina să devină responsabili.
Învață-l că întotdeauna strângem după noi
Începe prin a ajuta copilul, până când va învăța acest lucru. Va învăța mai repede, dacă poți fi vesel și amabil în această privință și dacă îți amintești să nu te enervezi pentru castronul răsturnat. Încurajează-l să te ajute, dându-i și lui o lavetă. Atât timp cât nu îl cerți, astfel încât să adopte un mecanism defensiv, va dori să ajute la curățenie și să facă lucrurile mai bine. Așa că, atunci când copilul tău varsă bolul cu cereale, reacționează calm: „Oops, s-a vărsat laptele. Nu-i nimic. Putem să curățăm”, în timp ce îi întinzi un prosop de hârtie și iei și tu unul.
Nu îl obliga să facă lucruri fără a fi lucrat cu el în acest sens
Nu-l „obliga” să facă treburi fără tine, până când acestea nu au devenit o parte obișnuită a rutinei familiei și doar dacă cel mic nu se opune. Scopul tău este să modelezi un copil care va avea plăcerea de a-și asuma responsabilitatea. Fă în așa fel încât sarcinile să fie distractive. Oferă-i sprijin și ajutor atât cât este nevoie, inclusiv stând cu el și ajutându-l în primele treizeci de ori când face sarcina, dacă este necesar.
Lasă-l să „facă singur” și să te „ajute”, chiar și atunci când este mai mult de lucru pentru tine
Și întotdeauna va fi mai multă muncă pentru tine. Dar copiii își doresc să stăpânească lumile lor fizice, iar atunci când îi sprijinim să facă acest lucru, ei își asumă responsabilitatea de a fi „capabili de răspuns”.Așa că ai răbdare cu piticul tău, pentru a-l ajuta să descopere satisfacția contribuției. Acest lucru este mai important decât ca treaba să fie făcută rapid sau perfect.
În loc să dai ordine, încurajează copilul să gândească
De exemplu, pentru copilul care zăbovește dimineața, în loc să îi ordoni să se spele pe dinți, ai putea să-l întrebi: „Care este următorul lucru pe care trebuie să-l faci, pentru a fi pregătit pentru școală?”. Scopul este de a-l menține concentrat pe rutina lui în fiecare dimineață, până când va începe să își gestioneze singur sarcinile.
Învață copilul să fie responsabil pentru interacțiunile sale cu ceilalți
Când fiica ta rănește sentimentele frățiorului mai mic, nu o forța să își ceară scuze. Ea nu va fi sinceră și nu-l va ajuta. Mai întâi, ascultă-i sentimentele, pentru a o ajuta să rezolve acele emoții încurcate, care au făcut-o să se rățoiască la el. Apoi, odată ce se simte mai bine, întreab-o ce poate face pentru ca lucrurile să se îmbunătățească între ei. Poate că va fi gata să-și ceară scuze. Dar poate că va simți să repare lucrurile cu el, citindu-i o poveste sau dându-i o îmbrățișare. Acest lucru îi învață pe copii că modul în care îi tratează pe ceilalți are un cost și că sunt întotdeauna responsabili pentru a remedia situația, atunci când fac rău. Dar pentru că nu îl forțezi, el este capabil să ALEAGĂ să îndrepte greșeala.
Sprijină copilul să plătească pentru bunurile deteriorate
Atunci când ajută la plata din propria alocație a telefoanelor mobile pierdute sau a geamurilor sparte de minge, șansele de recidivă sunt reduse.
Nu te grăbi să-l scoți dintr-o situație dificilă
Fii disponibil pentru rezolvarea problemelor, ajutându-l să își depășească sentimentele și temerile și pentru a te asigura că nu ocolește dificultatea, și lasă-l să se descurce singur, indiferent că este nevoie să ofere scuze sau să se împace cu un alt copil.
Oferă-i un model de responsabilitate
Fii explicit cu privire la alegerile responsabile pe care le faci: „Este neplăcut să cărăm acest sac cu gunoi până ajungem la mașină, dar nu văd niciun coș de gunoi și nu aruncăm niciodată gunoiul pe jos.” Respectă-ți promisiunile față de copil și nu găsi scuze. Dacă nu te ții de cuvânt atunci când promiți să jucați acel joc cu el sâmbătă, de ce ar trebui să fie el responsabil în privința respectării promisiunilor și acordurilor cu tine? Nu face promisiuni pe care nu le poți respecta și, atunci când îți îndeplinești responsabilitățile, asigură-te că folosești un limbaj care transmite acest lucru.
Așadar, responsabilitatea nu este înnăscută, ci este nevoie de multă disciplină și maturitate, pentru ca un copil să rămână concentrat asupra sarcinilor, atunci când ceva nu este distractiv. Este nevoie de exercițiu. Și necesită ca tu să îți antrenezi copilul să fie responsabil și să-l faci să răspundă pentru responsabilitățile sale.