Stabilitatea rutinei zilnice înseamnă pentru cei mici siguranță, securitate. Acesta e rolul ursulețului de pluș preferat sau al păturicii de care copilul nu se desparte, al hăinuțelor sale preferate, al casei sale, animăluțelor sale de companie și bineînțeles, al părinților săi. Totuși, odată ce iese din ecuație unul din aceste repere stabile, unii copii pot ajunge într-o stare de profund disconfort și anxietate. Chiar dacă nu toți copiii reacționează așa, să știi că atunci când copilul face crize de nervi după ce schimbi ceva în rutina lui, s-ar putea să sufere de rezistența la schimbare.
Orice schimbare presupune ceva nou, ceva așadar necunoscut, nefamiliar. Iar copilului nu-i place. Deloc. Chiar și când, rațional vorbind, este vorba despre schimbări benefice, el poate opune rezistență, ca și cum nu înțelege de ce a fost nevoie ca viața să îi fie disturbată.
Copiii, mai ales la vârste mici, se bazează pe rutină, pe desfășurarea previzibilă și confortabilă a fiecărei zile („azi e luni, urmează să facem x și y”, „azi e duminică, vom face z și w”). Această rutină îi oferă repere stabile în viață, pe care se poate baza, așa încât să rămână în zona de confort emoțional, unde nimic necunoscut și deci amenințător nu se va întâmpla subit.
Dimpotrivă, o schimbare apărută brusc (sau percepută a fi bruscă), în special cand îi este pur și simplu impusă, fără a fi pregătit dinainte, îl scoate din zona de confort, îi distruge stabilitatea dată de rutină, îl face temător și anxios. De unde poate ști el că va fi bine, dacă habar nu are la ce să se aștepte?
Spre deosebire de copiii mari, adolescenți și adulți, cei mici nu se plictisesc de monotonie și rareori simt nevoia să facă ceva diferit, ceva nou – în afară, bineînțeles, de curiozitatea de a afla lucruri noi și cea de a avea noi jucării! Dar nici prin gând nu le trece că o schimbare majoră ar aduce mai mult entuziasm în viața lor, ci că va aduce incertitudine.
Iată câțiva pași utili în combaterea rezistenței la schimbare a copilului:
- Explică de ce e nevoie de o schimbare, ce presupune ea și ce va fi mai bine odată cu aceasta; încearcă să creezi copilului o motivație care să susțină dorința de schimbare;
- Pune-i întrebări; ca și adulții, cei mici nu privesc cu ochi buni situațiile în care li se impune ceva, fără a fi luată în considerare părerea lor; întreabă-l despre sentimentele sale asupra schimbării; motivele pentru care o refuză sau pentru care se teme;
- Ascultă cu răbdare grijile și temerile copilului, încercând să fii înțelegător: este vorba de ieșirea din zona sa de confort, despre o noutate nefamiliară;
Încearcă să gândești din perspectiva sa și spune-i că-i înțelegi sentimentele și de ce nu-i place situația, însă că îi vei fi alături pas cu pas; spune-i că viața voastră va fi în multe aspecte la fel și că indiferent de ce va fi diferit, voi rămâneți împreună. Și încearcă să-i arăți că nu are de ce a se teme.