Cât de acceptabil este să-i aplici o corecție copilului lovindu-l cu palma? Este o controversă care încă naște dispute aprinse între adulții care încă mai cred că „bătaia e ruptă din Rai”. Oamenii de știință spun că după o palmă pot rămâne traume psihologice. În România, violența împotriva copiilor are rădăcini adânci în societate: într-un studiu de anul trecut aproape jumătate dintre copii spun că sunt bătuți sau loviți în familie, în timp ce doar 28% dintre părinți recunosc asta.
În Anglia, controversa corecției fizice este intens dezbătută în ultima perioadă, după ce secretarul pentru educație, Nadhim Zahawi, a spus că „disciplinarea copiilor ar trebui lăsată la latitudinea părinților”.
Pălmuirea copiilor este declarată ilegală în 63 de țări, însă printre acestea nu se numără și Anglia. Zahawi a declarat că statul nu trebuie să-i „dădăcească” pe părinți cu privire la modul în care trebuie să-și crească copiii, potrivit The Conversation.
În contradicție, grupurile de protecția copiilor și psihologii spun că decizia de a interzice corecția fizică a copiilor trebuie să fie în acord cu ce e mai bine pentru cei mici, nu pentru părinții lor.
Copiii nu înțeleg mai bine „ce au greșit” după ce sunt bătuți
Un studiu realizat de un grup de cercetători de la universități de prestigiu din Marea Britanie, Canada și SUA, publicat în revista științifică The Lancet, a ajuns la concluzia că pedepsele fizice asupra copiilor nu doar că sunt ineficiente, dar îi afectează pe copii și mai târziu, în viața de adult. Mai mult, în cele mai multe cazuri, comportamentul copilului devine și mai deviant.
O cercetare realizată de University of Texas, arată și că, de cele mai multe ori, copiii nu sunt mai ascultători față de părinți după ce au primit pedepse fizice și nici nu înțeleg de ce acțiunile lor au fost greșite. Acest lucru este din cauza faptului că în multe situații nu primesc vreo explicație cu privire la motivul pentru care „au fost corectați” cu o palmă.
De asemenea, chiar dacă i se explică, copilul poate fi mult prea prins în propriile emoții pentru a putea înțelege ce a greșit. Iar concluzia sumbră a studiilor este că, pe viitor, un copil poate urma ordinele părinților, însă nu pentru că înțelege că ceea ce ar putea face e greșit, ci din cauza fricii de a nu fi pedepsit fizic.
Când sunt stresați, părinții tind să folosească forme mai dure de „disciplinare fizică”
Studiul publicat în The Lancet a ajuns la concluzia că pedepsele fizice afectează comportamentul social, dar și sănătate mintală atât în copilărie, cât și în adolescență. Aceștia sunt mai predispuși la avea probleme emoționale, dar și anxietate sau depresie. De asemenea, mai pot dezvolta agresivitate și se implică mai des în activități riscante.
Un alt argument puternic împotriva folosirii lovirii este faptul că, în timp, părinții pot deveni abuzatori și își pot maltrata copiii, pentru că în unele cazuri crește intensitatea loviturilor pentru a exista același efect.
Stresul părinților joacă un rol important în folosirea pedepselor fizice
Mai exact, când părinții sunt stresați, ei sunt mai puțin sensibili la nevoile copiilor lor și sunt mai predispuși să folosească disciplina prin corecție fizică. Un părinte care își lovește ocazional copilul poate ajunge să-l lovească mai des sau să folosească forme mai dure de „disciplină fizică” atunci când devin stresați.
Există numeroase alte tehnici pe care părinții le pot folosi în relaționarea cu copiii. Pot, de exemplu, să-i și ajute pe copii să înțeleagă de ce comportamentul lor este greșit discutând cu ei și ca pedeapsă pot raționa timpul pentru jocul pe console video sau suspendarea temporară a unor privilegii pe care acestea le au.