Chiar dacă foarte mulți părinți se grăbesc să-și învețe odraslele cât mai repede să citească, să numere sau să vorbească o limbă străină, se pare că specialiștii sunt de părere că această practică nu este una deloc bună. De-a lungul timpului au fost făcute tot felul de studii, astfel încât s-a ajuns la concluzia că nu este recomandat ca un copil să învețe să citească de la o vârstă prea fragedă, adică de la 4-5 ani.

Primul argument pe care specialiștii îl aduc este că, dacă un copil mai mic va vedea că nu este capabil să citească, nu se va simți deloc în largul său și va suferi mai mult decât credem. Mai ales băieții se pot confrunta cu așa ceva.

La prima vedere se pare că un copil ar putea să dobândească achizițiile necesare pentru a învăța să citească încă de la vârsta de 4-5 ani, experții spun că, pe termen lung, efectele nu vor fi cele așteptate. Băieții sunt mai vulnerabili din acest punct de vedere întrucât instruirea mai formală presupune să nu mai fie la fel de activi. În schimb, pentru fetele din mai multe culturi acest fapt nu ar fi la fel de dăunător.

Un alt argument al specialiștilor care nu susțin deprinderea copiilor cu cititul de la vârste mici este că, dacă se va demara acest proces prea devreme, copiii își vor pierde interesul pentru citit când vor crește.

În același timp, un studiu amplu, efectuat în 55 de state, a demonstrat că nu se poate vorbi despre o îmbunătățire a abilităților de a citi în cazul unei intrări timpurii în sistemul de educație formală. Pentru a se ajunge la această concluzie, au fost studiați copii de 9, respectiv de 15 ani. Odată ajunși la vârsta de 15 ani, cei care învățaseră de mici să citească nu făceau acest demers mai bine decât aceia care citeau de la vârste mai mari.