Decizia cu privire la momentul potrivit pentru introducerea alimentației diversificate la sugar poate constitui un stres suplimentar în viața oricărui părinte. Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) vizavi de introducerea alimentației complementare la vârsta de 6 luni (între 5 1/2 - 6 luni / 22 - 26 săptămâni) se bazează pe o analiză sistematică a 20 de studii, dintre care 2 au fost studii clinice controlate, publicată în 2009.
Avantaje
Conform acesteia, alăptarea exclusivă la sân timp de 6 luni, fără a suplimenta dieta cu alte alimente lichide ar putea reduce riscul de infecții gastrointestinale la sugari, iar la mamă ar putea promova pierderea mult mai rapidă a greutății câștigate în timpul sarcinii și prelungirea amenoreei fiziologice, comparativ cu alăptarea exclusivă o perioadă de 3- 4 luni și ulterior continuarea în paralel cu diversificarea.
Dezavantaje
Un posibil dezavantaj l-ar putea constitui riscul instalării deficitului de fier la sugarul alimentat cu lapte matern, însă acesta este un factor dependent de rezervele de fier ale organismului matern și implicit, de dieta mamei.
Recomandările ESPGHAN
În schimb, Societatea Europeană de Pediatrie, Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție (ESPGHAN) a propus ca intervalul optim pentru introducerea alimentației diversificate să fie stabilit între 4 – 6 luni (din a 5-a lună de viață și situația cea mai ideală la începutul lunii a 7-a / 17 – 26 săptămâni).
Poziția acestei societăți pediatrice susține alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață ca fiind alimentația ideală pentru sugar. Însă, aceasta se adresează și excepțiilor și oferă informații cu privire la inițierea în siguranță a diversificării și în intervalul propus de 4 – 6 luni, alături de continuarea administrării de lapte matern.
Avantaje
Posibile avantaje ale introducerii alimentelor solide între 4 și 6 luni ar putea fi reprezentate de reducerea riscului de carență de fier la sugarii alăptați în continuare la sân și de afecțiuni alergice, boală cealiacă și diabet zaharat tip 1 autoimun.
Dezavantaje
Variabilitatea caracteristică organismului uman nu permite totuși o generalizare cu privire la momentul cel mai indicat pentru a introduce alimentele complementare. Unii sugari ar putea să fie dezvoltați insuficient la 4 – 5 luni, iar riscul de înecare cu alimente sau sufocare este ușor crescut. În acest caz, supravegherea atentă a părinților devine esențială pentru buna desfășurare a procesului de diversificare.
Recomandările nutriționale, deși ușor contradictorii, sunt foarte bine fondate din punct de vedere științific. Însă, acestea nu iau în considerare complexitatea deciziei de a introduce alimentația complementară sau dimensiunea psiho-socială și culturală a acestui proces, ceea ce poate exercita o presiune negativă asupra părinților. Aici intervine percepția subiectivă a părinților care sunt în măsură să aprecieze dacă sugarul este sau nu pregătit din punct de vedere al dezvoltării neuro-psiho-motorii pentru introducerea alimentației diversificate.
Principalul motiv pentru introducerea diversificării la sugar îl constituie îndeplinirea cerințelor nutriționale pentru creșterea și dezvoltarea optime, în cazul în care alimentația lactată administrată anterior devine insuficientă.
În această situație, părinții trebuie să ia în considerare comportamentul de foame al sugarului manifestat după administarea mesei, care ar putea să indice faptul că laptele nu este suficient pentru a-i satisface nevoile alimentare. Aceste comportamente sunt de regulă următoarele: ține gurița deschisă sau o deschide și o închide alternativ, introduce mânuța sau alte obiecte în guriță; plânsul nu reprezintă decât un semn tardiv de foame.
Răspunsul la întrebarea „Care este momentul optim pentru introducerea diversificării, între 4-6 luni sau la 6 luni?” este „nu mai devreme de 4 luni (17 săptămâni) sau mai târziu de 6 luni (26 săptămâni)”, deoarece depășirea acestor limite ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea sugarului.