Ce este relactarea sau reluarea alăptării și în ce condiții se produce

Alăptarea este un subiect intens dezbatut chiar și în ziua de azi. Dacă unele mămici optează pentru înțărcarea rapidă, altele își doresc să își alăpteze bebeluşul cât mai mult.

Alăptarea este un proces reversibil și poate fi reluată ulterior, prin relactare, dar poate fi şi declanşată în absența unei naşteri anterioare.

Relactarea este procesul prin care corpul reîncepe să producă lapte, după o pauză în alăptare de la câteva zile la câteva luni sau chiar ani.

O femeie poate să alăpteze din nou şi după ce şi-a înțărcat bebeluşul, dar, la fel de bine poate să alăpteze, pentru prima dată, un copil adoptat.

Ce este relactarea sau reluarea alăptării și în ce condiții se produce?

Prolactina este cel mai important hormon în producția de lapte, fiind secretat de glandele pituitare și influențează direct dezvoltarea fizică a alveolelor care produc lapte.

Secreția prolactinei se accentuează prin stimularea sfârcurilor tocmai pentru că receptorii nervoși din structura acestora trimit semnale către glandele pituitare aflate la baza creierului și astfel este influențată direct activitatea acestora.

Un alt hormon care influențează relactarea este oxitocina, care contribuie la contractarea alveolelor și expulzia laptelui.

De reținut că nivelul de oxitocină este direct influențat de starea mentală a mamei. Prin urmare, stresul și frustrarea acumulate în încercarea de a alăpta din nou pot fi foarte dăunătoare.

Modificări fiziologice care pot fi experimentate:

• sânii devin mai plini și mai sensibili la atingeri;
• areolele pot căpăta o culoare mai închisă;
• schimbările hormonale pot declanșa fluctuații de dispoziție;
• regularitatea ciclului menstrual poate fi afectată;
• producția de lapte poate fi mai mică în zilele de dinaintea menstruației și în primele zile.

Când este necesară relactarea:

• în cazul bebelușilor mai mici de 6 luni care suferă de diaree persistentă după întreruperea alăptării;
• în cazul bebelușilor a căror alăptare a fost întreruptă înaintea sau chiar în timpul experimentării unei boli;
• în cazul bebelușilor la care s-a încercat hrănirea artificială, dar care nu tolerează formulele;
• în cazul mamelor a căror producție de lapte a scăzut semnificativ și brusc;
• în cazul mamelor care se răzgândesc, din diferite motive, în privința înțărcării și vor să alăpteze din nou;
• în cazul în care copilul a fost adoptat, iar mama nu a mai alăptat o vreme sau chiar niciodată etc.

Factori care ajută la reinstalarea lactației

Copilul care suge cu putere este cel mai eficient declanșator. Cu cât este aşezat micuțul mai des la sân, cu atât mai mult cresc şansele de relactare.

Recunoaşterea suptului corect este esențială, iar mama trebuie să ştie dacă bebeluşul este poziționat corect, dacă deschide gura suficient de mult şi dacă apucă sânul corect, pentru a avea forța necesară să sugă şi să stimuleze sânul.

Menținerea contactului cu pielea pare să fie şi ea benefică, stimulând eliberarea hormonilor necesari în producția de lapte.

Mai poate fi benefică mulgerea sânilor de până la 8 ori într-un interval de 24 de ore. În plus, alimentația bebeluşului trebuie completată corespunzător cu formule de lapte.

În cât timp are loc relactarea

Reluarea producției de lapte poate dura câteva zile sau câteva săptămâni. Autorii unor studii au constatat că relactarea se declanşează mai repede la mamele care au oprit alăptarea de curând.

Femeile care nu au alăptat de foarte mult timp pot avea nevoie de 4 sau 6 săptămâni pentru a produce suficient lapte. Astfel că este important ca mamele să nu se aştepte să producă lapte de la o zi la alta.