Alergia la proteine ​​din lapte este o situație care apare predominant în primul an de viață al copiilor. Odată cu introducerea laptelui de vaci. Sau mai degrabă a laptelui adaptat obținut prin modificarea laptelui de vaci. Conform specialiștilor, în general, această formă de alergie tinde să dispară între al doilea și al treilea an de viață, rămânând doar foarte rară.

Este o afecțiune foarte diferită de intoleranța la lactoză. Deoarece nu este o dificultate digestivă din cauza unei deficiențe enzimatice, ci o alergie reală la proteine. În special la Beta-Lactoglobuline, total absentă în laptele uman și, prin urmare, străină de fiziologia noastră. Apare la 1-2% dintre sugari, mult mai rar la sugarii alăptați.

Cum se manifestă?

La copii, simptomatologia este predominant cutanată sau abdominală. Și, așa cum se întâmplă în alergii, poate apărea și în cantități mici. Reacțiile pot fi imediate, adică imediat după introducerea alimentului (cele mai periculoase) sau întârziate. Printre primele reacții: șocul anafilactic și angioedemul (o umflare rapidă a straturilor profunde ale pielii, adesea într-o reacție alergică), din fericire rare. Există și alte manifestări, mai subtile și cronice și sunt mai greu de recunoscut. Acestea afectează, în principal, pielea și tractul gastrointestinal, mai rar sistemul respirator. Urticaria și dermatita atopică sunt frecvente, urmate de vărsături persistente, colici intestinale și uneori diaree sângeroasă. Sau chiar constipație persistentă și, în final, bronhospasm și tuse.

Când copilul este încă hrănit exclusiv cu lapte, tratamentul constă pur și simplu în înlocuirea laptelui de vaci cu un produs alternativ. Produsele disponibile în prezent pentru tratamentul intoleranței la laptele de vaci sunt diferite. Acestea variază de la formule bazate pe proteine ​​vegetale (de la soia sau orez), până la formule de hidrolizat de proteine ​​mai mult sau mai puțin ridicate.

În general, formulele pe bază de soia sunt foarte frecvent utilizate. Mai ales că sunt mai bine acceptate decât hidrolizații. Societățile alergologice contraindică în totalitate utilizarea lor sub 6 luni, având în vedere probabilitatea ridicată de a dezvolta o alergie și la proteinele de soia. Și, de asemenea, în al doilea semestru, alegerea unei formule pe bază de soia nu este cea sugerată de către alergologi. Deoarece cel puțin un copil din zece poate prezenta același risc, mai ales în cazul poli-alergiilor deja prezente.

Când copilul a început să mănânce diversificat, este necesară o revizuire a dietei. Pentru a elimina laptele și derivatele sale, dar și a tuturor alimentelor care îl conțin.

Ce măsuri suplimentare să iei?

  • să ai grijă ca proteinele din lapte să nu fie conținute în produsele alimentare deja utilizate sau introduse recent;
  • să verifici dacă noua dietă satisface nevoile calorice, cele de proteine, vitamine și calciu ale copilului;
  • încearcă să reintroduci, sub îndrumarea medicului pediatru și, în general, după împlinirea primului an de viață, alimentele eliminate pentru a evalua tolerabilitatea acestora. Situația în care au apărut simptome severe este diferită. În aceste ultime cazuri, reintroducerea treptată a laptelui trebuie să aibă loc numai sub supraveghere medicală;

Există și situații în care simptomele sunt deosebit de ușoare și ușor de tratat: ex. în dermatita atopică ușoară. În aceste cazuri, de multe ori este de preferat să nu înlocuiești formula utilizată, considerând că dezavantajele legate de schimbarea laptelui ar fi mai mari decât avantajele date de la reducerea simptomelor. Există cazuri în care simptomele apar în timpul alăptării. În acest caz, chiar dacă se suspectează că este o alergie la proteinele din lapte, laptele matern nu este eliminat din hrănirea copilului. Dar, mamei îi este prescrisă o dietă fără lapte și derivați.

Sursa
9vremparinti.ro
alergie la laptele de vaci
alergiile bebelușilor
alimentatia bebelusului