Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Naşterea Maicii Domnului, numită în popor și Sfânta Maria Mică

În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Potrivit cărților bisericești, părinții Maicii Domnului au fost Ioachim şi Ana. Tatăl Fecioarei Maria era un urmaş al regelui David, iar mama o descendentă din familia preotească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta prorocia că Mesia va avea o dublă descendență - împărătească şi preoțească.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au fost ironizați şi batjocoriți de oameni. Cei doi au hotărât să se retragă pentru post şi rugăciune. Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea a fost ascultată și Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa.

Potrivit tradiției, de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări pentru a fi sfințite. După această zi, începe semănatul culturilor de toamnă.

De Nașterea Maicii Domnului, bărbații nu meșteresc și nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos și nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care își doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Nașterea Maicii Domnului, o sărbătoare a bucuriei: tradiții și obiceiuri

În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în mediul urban și în cel rural, în egală măsură: În dimineața sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pentru ocrotitoarea tututor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an.

Potrivit tradiției populare, se deschide sezonul nunților şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viața de familie, în toate comunitățile locale răsună urările tradiționale: „Să vă trăiască!” şi „Casă de Piatră!”

Creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfințite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfințire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor: spor, armonie şi sănătate.

Pentru protecția copiilor, cu sfințenie, se împlinește un ritual. Acestea nu fierb oale pe foc și nici nu lucreză în gospodărie.

Astăzi, în mai multe localități din Moldova, printre care Stăuceni din municipiul Chişinău, Căinarii-Vechi din raionul Soroca și Grinăuți din raionul Râşcani, se sărbătoreşte hramul.

Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova sunt peste 120 mii de femei care poartă numele Maria și-și sărbătoresc astăzi onomastica.