mamaplus

În ce situații ginecologul îți poate indica repaus la pat în timpul sarcinii

-
//
30.10.2020

Sănătatea ta și a bebelușului sunt primordiale și tocmai de aceea, indicațiile medicului ginecolog care îți spraveghează sarcina ar trebui respectate cu strictețe. Cunoscută și sub numele de „restricție de activitate”, odihna la pat este prescrisă pentru aproape 20% din sarcini în fiecare an.

Repausul la pat este unul din multe lucruri recomandate pentru a evita criza de sarcină. Aceasta poate varia de la odihna simplă la domiciliu până la odihnă completă, supravegheată în spital, în funcție de evoluția sarcinii.

Ce înseamnă repaus la pat în timpul sarcinii? 

  • Acest repaus se referă la limitarea activităților la doar câteva dintre cele de bază, pentru o anumită perioadă. Uneori, tot ceea ce aveți voie să faceți este să vă mișcați puțin prin casă pentru a folosi un duș sau o toaletă.
  • Ar trebui să evitați să ridicați obiecte grele sau să faceți treburi de uz casnic extrem de dificile sau obositoare.
  • Uneori, când este necesară odihna completă, medicul poate recomanda spitalizarea.
  • Mai mult, starea de repaus la pat va îmbunătăți fluxul de sânge către placentă, economisind multă energie și prevind complicațiile sarcinii.

Când este cazul de repaus?

Problemele multiple legate de sarcină pot duce la odihnă în pat.

  • Placenta previa. Aceasta este atunci când placenta este situată mai jos decât poziția sa actuală, blocând colul uterin. În acest caz, odihna va evita orice presiune suplimentară asupra placentei și colului uterin.
  • Preeclampsia. Această afecțiune se dezvoltă de obicei după săptămâna a 20-a de sarcină, datorită tensiunii arteriale ridicate, proteinei în urină și edemului. Cazurile severe pot pune în pericol atât tine cât și copilul și pot justifica o monitorizare constantă a spitalizării complete în spital.
  • Insuficiență cervicală. Anomaliile cervicale anterioare, lacerațiile cervicale sau anomaliile congenitale ale uterului pot determina fetusul să alunece din uter. În această situație, se recomandă repausul la pat pentru a evita orice presiune asupra cervixului.
  • Sângerarea în sarcină. Uneori, pot apărea ușoare sângerări sau pete în timpul sarcinii datorate unor afecțiuni cum ar fi abrupția placentară, ruptura de col uterin sau ruptura uterină. Medicul vă poate sfătui rapausul până la oprirea spotului. Uneori, sângerarea sau spotting-ul pot duce la odihnă în pat în timpul sarcinii.
  • Mod de viață hiperactiv. Dacă aveți un stil de viață foarte activ și nu acordați atenție sănătății și alimentației veți ajunge la odihnă completă la pat. Cu o dietă echilibrată și stare relaxată va promova dezvoltarea fetală sănătoasă și va reduce la minimum necesitatea de odihnă în pat.
  • Oligohidramnios. Este prezența lichidului amniotic scăzut, care vă pune pe dumneavoastră și pe copil în pericol. Prin urmare, pentru monitorizarea continuă a mamei și a fătului este necesară repausul la domiciliu sau spital.
  • Sarcini multiple. Deși nu este recomandată în mod obișnuit dacă aveți gemeni, este esențială în cazul sarcinilor multiple cum ar fi tripleți sau cvadrupleți, atunci când sunteți foarte predispus la complicații.
  • Nașterea prematură. Femeile însărcinate care prezintă semne de travaliu timpuriu sau încep contracțiile înainte de 37 de săptămâni de sarcină necesită odihna la pat.

Chiar dacă nu întâmpinați nici unul dintre simptomele de mai sus, medicul vă poate sugera rapausul dacă crede că veți beneficia de ea.

Ce efecte benefice are repausul în timpul sarcinii

Medicul vă va oferi asistență medicală pentru oricare dintre motivele enumerate mai sus, dacă puteți beneficia de acesta sau pentru a vă face nașterea sigură.

  • Repausul îmbunătățește circulația sângelui în uter și oferă oxigen și hrană fetusului.
  • Cervixul, placenta și uterul vor fi libere de presiune suplimentară.
  • Îmbunătățește fluxul sanguin în organism și, prin urmare, împiedică edemele.

Efectele secundare ale repausului în timpul sarcinii

  • Masă osoasă redusă
  • Creșterea în greutate sau pierderea în greutate
  • Probleme cardiovasculare și musculo-scheletice
  • Risc crescut de depresie, stres și anxietate
  • Presiunea asupra familiei cu responsabilități
  • Cheaguri de sânge în venele picioarelor, o afecțiune numită tromboză venoasă profundă.