”Acasă” - cel mai periculos loc pentru mii de copii și femei din Moldova

În perioada pandemiei, propria casă a devenit cel mai periculos loc pentru multe femei și copii din țară noastră. Victimele violenței domestice au fost nevoite să fie mai mult în preajma celor care le abuzează. Potrivit datelor oficiale, în primele cinci luni ale anului, oamenii legii au fost sesizați în 5157 de cazuri de violență domestică. Aproximativ 600 de femei și copii s-au ales cu sechele fizice și psihice. Specialiștii spun că de dragul copiilor, în izolare, femeile au suportat forme grave de violență psihologică.

În prezent, Centrul de plasament găzduiește 11 mame și copii. Anual, 300 femei și copii abuzați ajung aici și sunt învățați să o ia de la capăt. În mai puțin de trei luni, specialiștii le demonstrează că viața poate fi frumoasă, fără violență și durere. Dar cel mai important, le arată că începuturile pot fi mai ușoare atunci când nu ești singur. „Victimele sunt ajutate să-și caute și un loc de muncă și o nouă casă. Încercăm să elaborăm cu mamele strategii comportamentale. Le învățăm să se descurce fără violență. Nu le abandonăm nici după ce ies de aici”, ne spune dna Moraru-Chilimar.

Pereții Centrului ascund povești triste de viață...

„Am găzduit o mămică care a fugit noaptea de la soț cu doi copii în brațe. Luase în mâini ferestrăul electric și le-a amenințat că o să le taie în bucăți. Femeia a reușit să iasă din curte și s-a pus în genunchi în fața mașinilor care treceau pe drum. Un șofer a oprit şi a le-a dus la poliție. După această sperietură, mama nu a vrut să se întoarcă nici în sat și nici în raion. Am găsit o alternativă împreună. I-am găsit un cămin, unde locuiește și în prezent. Mama lucrează, fetele merg la școală. Și-a refăcut viața”, povestește administratoarea Centrului de plasament.Nu toate femeile însă reușesc să lase în urmă trecutul. „În primul rând, trebuie să fie dorința lor. Noi le arătăm alternativele, dar nu le putem impune. Sunt foarte multe femei care, din păcate, sunt atât de dependente de agresor, încât nu-și închipuie viața fără el. Nu-și pot imagina că s-ar putea descurca de unele singure”, spune Rodica Moraru-Chilimar.

Pentru victimele violenței în familie, izolarea e periculoasă

Centrul Internațional „La Strada” trage un semnal de alarmă şi spune că pandemia a amplificat formele de violență psihologică manifestate de agresori. În ultimele luni de izolare, consilierele de la Telefonul de încredere pentru femei și fete au preluat 390 de apeluri, dintre care 247 se referă la violența în familie. Apelurile din mediul urban, inclusiv municipiul Chişinău, au depășit cu 35% ponderea celor din mediul rural. Anterior, această diferență se menținea în jurul coeficientului de 6%. Ponderea apelurilor a crescut cu peste 30%.

„Dacă a avut loc măcar un abuz, femeile trebuie să cheme oamenii legii. În urma chestionării victimei, polițistul poate emite ordin de restricție de urgență. Victima are posibilitatea să se adreseze şi în instanța de judecată cu o cerere privind eliberarea ordonanței de protecție, care o protejează de agresor pentru o perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii, dacă a fost provocat un nou caz de violență sau dacă a fost încălcată una dintre metodele de protecție instituite. Victimele pot apela şi la ajutorul echipelor multidisciplinare din localități. Dacă femeile nu se simt în siguranță acasă, pot să beneficieze de plasament temporar, împreună cu copii, la centrele care prestează astfel de servicii, unde primesc gratuit asistență psihologică, juridică și socială”, spune Lilia Potâng.

Potrivit datelor oficiale, în primele cinci luni ale anului au fost înregistrare 320 de cazuri de violență domestică. În această perioadă, au fost instituite 1898 de ordine de restricție de urgență, față de 1738 în 2019. Oamenii legii au aplicat și 248 de ordonanțe de protecție.

Săptămâna trecută a fost lansată o declarație comună a ONU cu privire la violența împotriva femeilor și fetelor în contextul COVID-19, pentru ca prevenirea și remedierea agresiunii domestice să devină o prioritate a planurilor naționale. Demersul a fost susținut de 146 de state-membre și observatori.