Traumele emoționale ale părinților pot fi moștenite de copii

O traumă emoțională a unui părinte (legată de mici evenimente, situații, contexte neînțelese, neclarificate la momentul respective), care rămâne "nevindecată", se poate transmite copilului. Aceasta este o concluzie la care au ajuns mai mulți părinți, trăind astfel de experiențe cu copiii lor. Există, însă, și o dovadă științifică: o echipă de cercetători de la Universitatea Emory, din SUA, a realizat un studiu, pe animale, care confirm faptul că experiența traumatică a unui părinte afectează ADN-ul din substanța de procreare și, automat, comportamentul uneia sau al mai multor generații.

Așa cum acceptăm ideea conform căreia cele mai multe dintre afecțiuni sau predispoziții către o anumită afecțiune se transmit genetic, ar fi ideal să consimțim că rănile emoționale ale părinților pot fi preluate de copii.

Un aspect emoțional care îl frământă pe viitorul părinte sau, mai mult decât atât, resentimente față de un personaj al copilăriei sau față de o situație dificilă, neînțeleasă, în copilărie, pot constitui parte din informația genetică cu care se naște copilul.

De aceea, este bine ca, înainte de a lua decizia să avem un copil, să facem o introspecție și să încercăm să vindecăm răni pe care le cunoaștem, situații din viața noastră pe care nu le-am înțeles, relații din care am ieșit în dezavantaj, fără să înțelegem de ce. Să cerem răspunsuri la întrebări pe care le-am adresat indirect, fiind copii, prin reacții contra (furie, plâns, răzvrătire, agresivitate), neștiind, la momentul acela, să întrebăm direct.