Competitivitatea părinților și pretențiile de la școală îți îmbolnăvesc copilul de gastrită

În ultimul deceniu, tendința părinților și a cadrelor didactice de a stimula competitivitatea, dar și presiunea exercitată de necesitatea de a obține performanțe tot mai mari au și numeroase consecințe negative asupra copiilor noștri. Iată ce probleme, legate de sănătatea fizică și psihică, îi pot afecta pe cei care au de înfruntat prea multe pretenții la școală.

Oamenii de știință au constatat că există o strânsă legătură între sănătatea tractului digestiv și starea psihică. Potrivit cercetătorilor de la „Harvard University”, atât stomacul, cât și flora intestinală, sunt foarte sensibile la semnalele transmise de către creier, așa cum și creierul este, la rândul său, influențat de ceea ce se întâmplă în tractul digestiv. De pildă, fie că este vorba despre copii, fie că este vorba despre adulți, stresul are consecințe asupra mișcărilor de contractare de pe tubul digestiv, asupra motilității intestinale, asupra capacității de digestie, a modului în care sucurile gastrice acționează asupra mucoasei stomacale etc..

În ceea ce privește stresul la care sunt expuși copiii, inclusiv la școală, unul dintre principalele sale efecte asupra sănătății digestive a acestora este următorul: stresul va duce la formarea unor reacții chimice în lanț, cunoscute sub numele de stres oxidativ. Din cauza acestuia, fluxul sanguin din zona stomacului va descrește, aciditatea se va intensifica, iar stomacul va fi mai predispus acțiunii corozive a acizilor. În timp, aceste procese vor duce la dezvoltarea unor afecțiuni, precum gastrita sau chiar ulcerul.

Psihologii și consilierii educaționali atrag și ei atenția asupra preocupărilor excesive ale părinților de a-i implica pe copii în cât mai multe activități din dorința de a se asigura că vor avea parte de un viitor mai bun. Alături de ei, cadrele didactice vin și ele cu pretenții tot mai mari la școală, fiind dornice de o creștere a performanțelor copiilor, toate acestea nefiind însă cele mai bune opțiuni pentru cei mici. De la apariția anxietății, a hiperactivității, până la dezvoltarea de afecțiuni digestive precum gastritele (inclusiv în rândul copiilor de 6-7 ani), acestea ar trebui să-i pună pe gânduri pe adulți, care nu ar mai trebui să se lase atât de mult în voia temerilor pentru viitorul copiilor, transformându-i, la rândul lor, în adulți anxioși.

Sfatul experților în educație este următorul: până când ajunge la vârsta de 12 ani, copiii ar trebui să aibă parte și de timp liber, care să fie cel puțin egal cu acela dedicat activităților impuse de adulți. Dacă se va proceda astfel, copiii vor avea posibilitatea de a se cunoaște cu adevărat pe sine și vor putea, în viitor, să facă acele alegeri care li se potrivesc cel mai bine.

Un alt avertisment al oamenilor de știință este următorul: ca să ne dăm seama dacă un copil are probleme digestive create de stres, ar trebui să putem sesiza la el și manifestări de tipul:

• O stare permanentă de anxietate;
• Plâns excesiv;
• Diminuarea capacității de concentrare;
• Nervozitate;
• Incapacitatea de a se relaxa;
• Fluctuații bruște ale dispoziției;
• Scăderea/creșterea apetitului;
• Tulburări de somn;
• Dureri de cap;
• Tensiuni în mușchi;
• Dificultatea în a lua decizii;
• Pierderea interesului pentru acitivități care îi făceau plăcere de obicei etc.