În ziua de azi, foarte mulţi copii poartă ochelari, chiar de la vârste mici. Se întâmplă inclusiv din vina tuturor aparatelor cu ecran (televizor, telefon, tableta, calculator) care înconjoară acum copilul încă din pruncie. Sau poate să fie datorită faptului că în zilele noaste părinţii ajung mult mai devreme cu copilul la oftalmolog şi înţeleg cu mai multă uşurinţă nevoia acestuia de a purta ochelari. Nu mai trăim nici în vremurile acelea când a fi „ochelarist” te făcea frecvent ținta glumelor colegilor.
Cum alegem corect ochelarii pentru copii?
Ramele pentru copii trebuie să fie rezistente, atât din punct de vedere al materialului (există unele foarte flexibile, de exemplu din Titan), cât şi al elementelor de îmbinare (diverse tipuri de balamale oferă acum grade mare de libertate). Trebuie astfel alese încât să treacă proba jocurilor cu tovarăşii, chiar şi pe a unei trânte ocazionale, să fie cât mai flexibili aşa încât să îi încurce cât mai puţin la joacă şi în nici un caz să nu devină un handicap.
Evident că ramele trebuie să aibă mărimea potrivită fetei copilului, să îi stea fix pe tâmple, iar pernuţele nazale pot fi o alegere bună pentru că se pot regla să aşeze rama bine şi… mai preiau şi din şocuri.
Lentilele
Fără nici o excepţie, vor fi montate pe rame conform prescripţiei medicale. Oftalmologul, oftalmologul-pediatru chiar, face consultul şi stabileşte dioptriile şi distanța interpupilară. Ulterior, veţi putea decide probabil în favoarea lentilelor de plastic (mai uşoare şi mai puţin periculoase în cazul unui accident), dar şi producătorul care vă pare mai bun. Va fi posibilă aplicarea unor diverse tratamente de protecţie în funcţie de nevoi şi posibilităţi: un strat antizgariere şi unul antireflex ar fi o alegere bună, poate şi câte un strat oleofob, hidrofob, antistatic, poate un filtru pentru calculator, aveţi multe decizii de luat în funcţie şi de buget.
Un detaliu de avut în vedere este şi posibilitatea de a comanda ulterior şi o a doua pereche de rame, în cazul nedorit că prima nu rezistă „solicitărilor” la care o supune tânărul purtător de ochelari, mai ales când e începător.
Toate aceste posibilităţi devin un argument în plus ca să privim necesitatea de a purta ochelari ca pe un fapt şi nu ca pe o pacoste. Copiii noştri sunt frumoşi cu şi fără ochelari.
Sursa