Alegem mezelurile după miros, gust, data fabricării, preţ, nu şi după conţinut. Puţini sunt cei care ştiu că marea majoritate a mezelurilor conţin foarte puţină carne. Din toată lista de ingrediente de pe etichetă, uneori de ordinul zecilor, unul singur este carnea, restul fiind şorici, aditivi alimentari, sare şi apă, relatează Moldova 1.
În același timp, o bucată banală de salam pusă pe masa noastră poate reprezenta, la un consum exagerat, riscuri serioase pentru sănătate. Cei mai mari dușmani sunt E-urile, substanțe chimice adăugate în procesul de producție pentru a spori aroma, gustul, pentru a le îmbunătăți aspectul, dar și pentru a le prelungi termenul de valabilitate.
„Dacă vorbim de aditivii alimentari, spectrul de boli care poate fi provocat este foarte divers. Evaluarea s-a făcut din punct de vedere al riscului de cancer, şi cel mai frecvent cancer legat de consumul produselor alimentare procesate este cancerul colorectal, care în Republica Moldova se află printre primele locuri", afirmă Galina Obreja, nutriționist.
Acest tip de cancer ocupă locul doi în ţară după răspândire, ceea ce ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă. O simplă analiză a listei de E-uri de pe orice ambalaj scoate la lumină un adevăr crunt - omul modern a devenit captivul acestor aditivi. Potrivit unui studiu al Universităţii din Dusseldorf, Germania, cele mai periculoase E-uri, cu efect cancerigen, sunt utilizate fără jenă la scară largă. Este vorba despre E250, E300, E301, E330, E450, E621. Dacă deschideți frigiderul, cu siguranță găsiți produse de acest gen. În România, de exemplu, au fost organizate campanii de informare pentru consumatori, astfel încât ei să facă alegerea în cunoștință de cauză.
„Sunt nişte momeli mai degrabă decât hrană, care au matricea informaţională distorsionată. Aditivii alimentari sau E-urile sunt substanţe chimice care sunt folosite pentru creşterea conservabilităţii produselor", susține George Mencinicopschi, nutriţionist, România.
Chiar şi aşa, aceşti aditivi sunt legali în Moldova, ei fiind incluşi într-un regulament naţional preluat. Specialiştii de la Centrul Național de Sănătate Publică afirmă însă că aceştia nu sunt periculoşi, dacă sunt consumaţi cu moderaţie. „Avem regulamentul sanitar care este armonizat cu regulamentul UE referitor la aditivii alimentari, şi regulamentul prevede lista naţională a acestora unde pot fi utilizaţi în produsele alimentare", spune Andrei Ciburciu, șef secție, CNSP.
Înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor, producătorul trebuie să obțină un certificat de calitate. Astfel, o dată pe an, el decide de sine stătător ce bucată de salam sau carne trebuie să ajungă sub microscop.
Echipa Mesager a cumpărat două tipuri de parizer: cel mai scump şi cel mai ieftin, care au fost duse la un laborator specializat din Chişinău. Rezultatele au arătat că indicii au fost în limita normalului. Cât privește componența, a fost aproape identică, ceea ce înseamnă că s-au plătit bani în plus practic pentru una și aceeași calitate.
În același timp, consumatorii evită să treacă pragul instituţiilor abilitate de control al calităţii, chiar dacă serviciile sunt gratuite. „În perioada anului 2015, la APC au parvenit nouă petiţii din partea consumatorilor. Este mult sau puţin, ţine de responsabilitatea fiecărui consumator. Consumatorul a invocat prezenţa corpurilor străine, marcarea necorespunzătoare a produselor şi termen de valabilitate expirat", a declarat Sergiu Lelic, șef adjunct direcție, Agenția pentru Protecția Consumatorilor.
În octombrie 2015, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat, în premieră, carnea procesată ca fiind cu potențial cancerigen. În această categorie intră baconul, cârnații, mezelurile, șunca.
Sursa: trm.md
