Marcel Bejan. Hipertonia uterină: cauze, diagnostic, tratament

Marcel Bejan - obstetrician-ginecolog

Uter contractat, hipertonia uterină, mărireatonusului uterin…Probabil fiecare femeie a auzit acești termeni cel puțin odată, în perioada gravidității. Vom vorbi despre semnificația termenului – hipertonia uterină, care sunt principalele cauze ce determină apariția acestui simptom și cum poate fi diminuat.

După cum se știe, uterul este un organ tubular muscular și estecompus din trei starturi:

1.      Stratul exterior seros sau ”peritoneul” este de fapt o membrana ce învelește uterul;

2.      Stratul musculos ”miometru” – stratul mijlociu al uterului - cel mai puternic este format din fibre musculare netede și țesut conjunctiv.

3.      Mucoasa uterină sau ”endometru” - căptușeala cavității uterine.

Fibrele musculare sunt caracterizate prin contractilitate. Anume în legătură cu această proprietate se vorbește despre tonusul uterin. În timpul sarcinii, starea normală a mușchilor uterini este atunci când aceștia nu se contractă, când sunt totalmente relaxați -în acest caz vorbim despre tonusul uterin normal. Atunci când mușchii uterini sunt încordați sau uterul este contractat – se comprimă stratul musculos al uterului, crește tonusul acestuia și, respectiv – presiunea în cavitatea uterină. În acest caz vorbim despre mărirea tonusului uterin sau hipertonia uterină. Anume stratul musculos, care reacționează la stimulii interni și externi, ”răspunde” pentru tonusul uterin.

În timpul gravidității, uterul crește treptat, la sfârșitul sarcinii ocupă toată cavitatea abdominală. Uterul se mărește și din contul creșterii cantității, masei și volumului fibrelor musculare. Fiecare fibră musculară se lungește de 10-12 ori, se îngroașă de 4-5 ori. În peretele uterin sporește conținutul de calciu, microelemente, glicogen, fermenți necesari contracțiilor, sporește sinteza proteinei responsabile pentru contractarea uterului. În acest fel, uterul se pregătește pentru naștere.

Mecanismele care asigură tonusul uterin normal

Odată cu graviditatea, în sistemul nervos central al mamei ajunge un flux de pulsații, care duce la formarea dominantei de sarcină în cortexul general și în jurul căreia apare zona de inhibare a proceselor nervoase, în rezultat – alte interese care nu sunt legate de graviditate trec pe locul doi. În cazul în care femeia gravidă se sperie de ceva, trece printr-un stres puternic – în sistemul nervos central apar focare excitante ce pot diminua dominanta sarcinii, în rezultat poate crește tonusul uterin. Pe parcursul gravidității (39 de săptămâni), excitabilitatea măduvei spinării și a receptorilor uterini este scăzută, fapt ce asigură decurgerea corectă a sarcinii.

Până în a zecea săptămână de sarcină, rolul dominat în păstrarea acesteia joacă hormonul feminin progesteron, care se sintetizează intens în ovare până la termenul de 9 -10 săptămâni. Ulterior – în placentă contribuind la reducerea capacității uterului de a se contracta, concomitent – reduce și tonusul intestinal (provocând constipația la gravide), a ureterelor (din care cauză poate apărea stagnarea urinei – factor ce predispune la infecțiile tractului uterin). De asemenea, hormonul are efect inhibator al sistemul nervos central al femeii gravide, din care cauză aceasta este înceată în acțiuni și prezintă stări de somnolență.

Mai târziu, se formează sistemul fetoplacentar, tulburarea funcțiilor acestuia duce la perturbarea dezvoltării intrauterine a fătului – avort spontan sau sarcină cu termen depășit.

Motivele principale ale apariției hipertoniei uterine

La termeni mici de sarcină, hipertonia uterină poate fi provocată de tulburările hormonale al sistemului reproductiv. De cele mai dese ori, tonusul mărit al uterului este legat de emanarea redusă a hormonului de sarcină – progesteron. În caz de insuficiență – crește tonusul mușchiului uterin, iar în rezultat, poate fi provocat chiar și un avort spontan.  

Deficitul de progesteron se înregistrează în următoarele cazuri:

•        Hiperandrogenie– producerea sporită de hormoni masculini în corpul femeii. În varianta clasică, până la graviditate, această stare se caracterizează prin perturbarea ciclului menstrual – reținerea menstruației, creșterea părului în exces pe tot corpul, piele seboreică cu pori, pustule pe față, reducerea procesului de sintetizare a progesteronului în timpul ciclului menstrual – fapt care poate duce la provocarea unui avort spontan.

•        Infantilism genital – hipoplazia organelor genitale. În cazul infantilismului genital, hipertonia uterină poate fi generată și de faptul că uterul mic, care nu s-a dezvoltat suficient, se contractă ca răspuns la procesul de hiperextensiunea lui odată cu evoluția sarcinii.

•        Hiperproteinemie. Prolactina – hormonul sintetizat de glanda pituitară a creierului care influențează direct sistemul reproductiv al femeii și funcția glandelor mamare. Secreția în exces a prolactinei, de asemenea, generează insuficiența de progesteron. În această situație caz, sunt frecvente cazurile de infertilitate, ne mai vorbind de avorturile spontane. Hiperproteinemia până la sarcină se manifestă prin tulburări ale ciclului menstrual și secreția picăturilor de lapte din glandele mamare.

Infertilitatea de origine hormonală până la sarcină, fibrom uterin, entometrioza denotă despre tulburarea fonului hormonal în organismul femeii. Aceste perturbări, de asemenea, pot genera hipertonia uterină în timpul sarcinii.

Încă o cauză poate fi schimbările structurale ale peretelui uterin:

•        Fibromul uterin - tumoare benignă în țesutul conjunctiv al uterului.  

•        Endometrioza - apare atunci când un țesut endometrial asemănător structural apare localizat și în alte locuri decât în mod normal.

•        Inflamația uterului și anexele uterine – de care a suferit femeia înainte de sarcină sau apărute în timpul gravidității. Acest lucru este generat de faptul că orice proces inflamator face ca peretele interior al uterului să nu fie capabil să se întindă. Inflamarea ovarelor generează insuficiență hormonală.

De asemenea, hipertonia uterină poate fi provocată de hiperextensiunea mușchiului uterin ca urmare a unei sarcini multiple, polihidraminoză (lichid amniotic în exces), fătul de dimensiuni mari.

Încă o cauză ce poate genera hipertonia uterină este tulburarea mecanismelor centrale se menținere a tonusului uterin, adică, tulburări în funcționarea sistemului nervos central, reglarea tonusului muscular. Acest lucru se întâmplă în cazul în care gravida muncește fizic, este într-o situație de stres cronic la serviciu sau acasă, este afectată de o infecție acută (gripă, infecții respiratorii acute, angină, pielonefrită – mai ales dacă acestea sunt însoțite de febră înaltă).

Factorii de risc care generează apariția hipertoniei uterine

1.      Factori medicinali ce implică riscul avortului spontan: patologia gravidelor: boli ale organelor interne și organelor genitale, factori genetici. La factorii medicinali se înscriu și avorturile, bolile inflamatorii ale organelor genitale, patologia glandei tiroide, alte afecțiuni endocrine, infecțiile respiratorii virale acute și gripa în timpul sarcinii ș.a.m.d.

2.      Vârsta gravidei până la 18 ani și peste 30 de ani. La vârsta de 35 de ani și mai mult, hipertonia uterină care se menține timp îndelungat, se înregistrează de trei ori mai des decât la femeile cu vârsta între 20 – 29 de ani. Acest lucru poate fi generat de numărul de avorturi și afecțiuni ginecologice de care a suferit femeia până la această vârstă și până la sarcină.  

3.      Factorii nocivi de producere: agenți chimici, activitatea în ture de 24 de ore, deplasările, trecerea întârziată la un regim mai facil de muncă.

4.      Situația complicată în familie: căsnicie eșuată, incompatibilitatea psihologică între soți.

5.      Timpul redus de somn.

6.      Obiceiurile nocive (fumatul, alcoolul ș.a.).

Diagnosticul

Hipertonia uterului reprezintă un simptom ce implică riscul unui avort spontan sau nașterea prematură. Atunci când medicul discută cu gravida, el neapărat se va interesa dacă aceasta nu este deranjată de dureri abdominale, regiunea lombară sau sacrum. Pentru hipertonia uterină, în 60 la sută din cazuri, sunt caracteristice durerile anume în aceste zone. În termeni mai mari de sarcină pot apărea crampele, femeia poate să se plângă pe faptul că-și simte uterul ”pietrificat”.

Pentru diagnosticarea hipertoniei uterine se aplică următoarele metode:

•        Examinarea prin palpație. În afară de faptul că se determină volumul uterului, se estimează și starea în care se află acesta: dacă nu este mărit tonusul, încordare în timpul palpării, dar și poziționarea fătului (medicul poate determina care parte a corpului este orientată spre ieșire – capul sau piciorușele).

•        Ultrasonografia — poate determina grosimea stratului muscular uterin.

•        Miotonometru. Pentru această procedură este utilizat un aparat care determină tonusul uterului, de burta gravidei se aplică un senzor special.

Complicațiile sarcinii legate de hipertonia uterului

Dacă hipertonia uterină nu este tratată pot începe contracțiile care pot genera avort spontan sau naștere prematură.

De asemenea, hipertonia uterină poate duce la reducerea bruscă a fluxului sanguin utero-placentar în rezultatul îngustării vaselor uterine. În cazul în care hipertonia uterină se menține timp îndelungat, poate apărea hipoxia (insuficiența de oxigen) și/sau hipotrofia (stagnarea procesului de creștere a fătului) în rezultatul insuficienței de oxigen, a elementelor nutritive care ajung la copil prin sânge.

Tratamentul

Indiferent de geneza hipertoniei uterine, tuturor gravidelor li se recomandă repaus prelungit la pat, preparate calmante, antispastice, preparate ce reduc activitatea uterină.

La spitalizare se recurge în toate cazurile când hipertonia uterină este însoțită de dureri abdominale sau în zona lombară.

Repausul prelungit la pat este asigurat în condiții de staționar sau, în cazuri rare, la domiciliu. Obligatoriu, tratamentul include preparate calmante, întrucât, frica de a pierde copilul, nu face decât să agraveze situația și să mărească tonusul mușchiului uterin. De regulă, se administrează picături de extract din Talpa-gâștei, valeriană sau alte preparate cu efect sedativ.

Pentru micșorarea tonusului mușchiului uterin, de obicei, se prescriu preparate antispastice: Nu-spa – intravenos sau în capsule, Papaverin – supozitoare și altele. Aceste preparate pot fi administrate individual în cazul creșterii tonusului muscular uterin. Respectiv, se recomandă administrarea a două pastile de No-spa și/sau un supozitor de Papaverin.

În cazul în care hipertonia uterină se manifestă în primul trimestru de sarcină și dacă motivul constă în deficitul de progesteron, se prescriu preparate respective - Duphaston, Utrogestan.

Dacă gravida acuză dureri în regiunea abdominală, zona lombară și sacrum, nu este cazul să le ignore, ci să se adreseze la timp la medic. Este posibil ca aceste simptome să anunțe despre riscul unui avort spontan sau naștere prematură. Doar doctorul poate determina geneza acestor dureri după ce va discuta cu dumneavoastră, vă va examina, va palpa burta și va efectua examinările de rigoare. În caz de necesitate, vă va prescrie tratamentul de rigoare.

Dacă femeia devine gravidă după ce a urmat un tratament împotriva infertilității, dacă până la sarcină a suferit de tulburări hormonale, fibrom, endometrioză, boli inflamatoare ale organelor genitale, avorturi, avorturi spontane, nașteri premature – probabilitatea hipertoniei uterine și, respectiv, riscul unui avort spontan este mare. De aceea, gravida urmează să se pună la evidență încă la termen mic de sarcină și să urmeze toate indicațiile medicului pentru a preveni complicațiile.

Un rol foarte important îl joacă și stilul de viață al gravidei: aveți grijă de voi, evitați stresurile, deplasările, transferați-vă la o muncă mai ușoară cât mai repede și culcați-vă la timp.