Cea mai obișnuită zi a unei mămici

Cea mai obișnuită zi a unei mămici

-
//
05.10.2017

Fiecare dintre noi știe că a fi mamă este un test! Un test al puterii, al constrângerii și, bineînțeles, a unei iubiri fără limite, pentru că oricâte griji nu am avea din cauza copiilor, vom face orice ca să-i vedem fericiți. Și chiar vor râde atunci când ne vom aminti de tumultul zilnic cu copiii!

Cea mai obișnuită zi a unei mămici

Cam așa arată orarul majorității mămicilor:

6.50 Mi-am trezit fiul. Am pornit ceainicul.

6.55. Mi-am trezit fiul. Am făcut ouă prăjite.

7.05 Mi-am trezit fiul. A adormit în toaletă.

7.35 A mers la școală. S-a întors. A uitat hainele de schimb. A mers la școală.

8.32 Mi-a trimis un SMS. Și-a uitat tricoul pentru educația fizică. Mi-a cerut să i-l aduc.

9.05 Am ieșit cu cel mic din casă. Plimbările de dimineață sunt sănătoase. Mai ales la minus19 grade. I-am dus tricoul.

12.35 L-am sunat pe fiul meu să-i spun să nu se rețină după școală. Afarăsunt minus optsprezece grade. La antrenament la 14:00. Nu răspunde.

12.40 Îmi sunam fiul...

13.10 L-am îmbrăcat pe cel mic. Hai să-l căutăm. Plimbarea este utilă. În special la minus 18 grade. A! Am spus deja asta.

13.20 L-am găsit la școală. Se rostogolea de pe deal. Juca rolul unui om înghețat, radia de fericire. Mi-am promis să nu strig. Nu mi-am îndeplinit promisiunea.

13.30 Acasă. S-a dovedit că antrenamentul a fost amânat la ora 15.00, nu a înțeles pretențiile. Se prefăcea că-i pare rău. Era convingător. Am băut o valeriană. Îmi era rușine.

13.50 La întrebarea cu privire la note, m-a bucurat cu un 10 la engleză și cu unul la fizică.

14.00 În jurnalul electronic am găsit nota de la evaluarea de la limba engleză 2/10. Mi-a arătat că-i pare rău. Nu a vrut să-și facă mama să sufere. Era convingător. Am mai băut o valeriană. M-am simțit deprimată și tristă.

14.30 I-am dat bani pentru transport, telefon, mănuși (mănușile au fost pierdute de două ori), l-am petrecut la antrenament.

17.30 Am mers cu soțul și cu cel mic la magazine. L-am sunat pe cel mai mare. Nu era disponibil. Am sunat acasă. Nu răspundea. Și așa de 6 ori. Eram îngrijorată ...

18.10 Am ajuns acasă, l-am găsit în parcare. Aproape înghețat. A pierdut cheile. Telefonul s-a descărcat. Am răsuflat ușurată și vroiam să-l omor. Dar mai multă ușurare…

18.30 Am aflat că în ganterele din plastic este nisip. A fost turnat. Curiosul meu fiu se preface că are remușcări. Nu este foarte convingător. Am măturat covorul de culoarea bej deschis.

19.00-21.00 Ei își făceau temele. Fără comentarii. Cumva voi scrie separate despre asta.

21.10 A ars hârtia igienică, care a căzut pe toaletă, scaunul toaletei s-a topit. A negat. În fața dovezilor de fier s-a predat. Fără pocăință. A pierdut capacitatea de a experimenta emoții. I-am dat soțului meu valeriană.

22.00 A mers la culcare. Nu l-am sărutat înainte de a merge la culcare. Și eu am dreptul să fiu ofensată.

22.03 M-am dus să-l sărut înainte de culcare. Eu doar sunt mamă. Nu am dreptul să fiu ofensată.

22.30 A venit să-mi spună că la educația muzicală are de făcut un raport despre romanță.

23.00 Cuvântul "romanță" a venit la noi din Spania, unde inițial a fost desemnată drept o poezie în limba spaniolă, concepută pentru a fi cântată cu acompaniament muzical ...