Principiile de bază ale pedepsei fizice
În legătură cu dezvoltarea rapidă a științelor precum psihologia și pedagogia, părinții moderni, tot mai des se interesează despre admisibilitatea și eficacitatea pedepsei fizice la copii. Să analizăm care sunt principiile de bază ale acestei metode, pe care trebuie să le cunoască fiecare părinte: când și în ce situații puteți recurge la această metodă, la ce vârstă sunt cu adevărat eficiente și căror copii se poate aplica.
Când o aplicăm?
- În primul rând, vreau să amintesc părinților că orice pedeapsă trebuie să fie corectă. Incorectă poate fi numită pedeapsa aplicată în următoarele situații:
- lipsa atenției, când copilul nu are altă posibilitate să obțină atenția părinților (din păcate, îi lăudăm pe copii mai puțin decât îi pedepsim);
- ca urmare a stării interioare a părinților (oboseala după o z de lucru, nervozitatea etc.), copilul este pedepsit pentru ceva care în altă situație ar părea normal – jucăriile împrăștiate;
- în cazul unei stări conflictuale în familie (un exemplu tipic- familia se află în prag de divorț, iar copilul, prin toate modalitățile posibile, încearcă să o mențină și distrage atenția părinților prin comportamentul său);
- dacă copilul nu este iubit (copilul nedorit de către mamă sau copilul nu are sexul așteptat, copilul seamănă atât la exterior, cât și la exterior cu rudele nesuferite, neacceptarea de către tatăl sau mama vitregă).
Puteți recurge la pedeapsa fizică doar atunci când au fost epuizate toate metodele de influență: convingerea, explicația comportamentului inacceptabil, lipsirea copilului de anumite preferințe și plăceri. În unele familii, această metodă este considerată cea mai eficientă și de aceea este aplicată frecvent. În realitate, aceasta este cea mai simplă și mai comodă metodă pentru părinți. Este mai complicat să alegi cuvintele potrivite, să distragi atenția copilului, să găsești putere și răbdare pentru a evita iritarea și răutatea, decât să-i explici copilului pe înțeles pentru ce nu e bine să facă un lucru.
Apelați la pedeapsa fizică doar în situațiile în care:
- comportamentul copilului reprezintă un pericol pentru viața și sănătatea lui. De exemplu, dacă copilul știe regulile de circulație și, ca să facă în ciudă părinților, traversează strada în fața mașinii;
- dacă comportamentul copilului reprezintă pericol pentru viața și sănătatea celor din jur (jocul cu focul, lupta cu copiii mai mici);
- dacă copilul intenționat îi enervează pe părinți și pe rudele care nu se pot apăra (de exemplu, frați mai mici). Un factor psihologic care stă la baza acestor acțiuni este măsurarea puterilor și limitelor părinților. Dacă părinții nu rezistă, atunci copilul nu este convins că în situații mai periculoase îl vor putea apăra.
Cui putem aplica pedeapsa?
Pedeapsa fizică este mai eficientă în cazul celor mai micuți. Poate fi aplicată din momentul în care copilul începe să înțeleagă ce se întâmplă, adică după vârsta de 2 ani, cu unele devieri. Nu este acceptabilă în cazul adolescenților și adulților al căror comportament este cauzat de o boală (enurezis, encopresis, depresie, sindromul hiperactivității din cauza insuficienței de atenție), care se tratează și medicamentos, nu doar prin tratament psihoterapeutic.
Ținând cont de cele prezentate mai sus, veți putea evita pedeapsa nemeritată și veți putea să vă creșteți copiii cu dragoste și stimă, ca pe adevărate personalități, și în același timp să aveți o influență pozitivă atât asupra creșterii și dezvoltării lor, cât și asupra relației dintre voi.
