Pediatru: ”În niciun caz nu-i da copilului să bea lapte atunci când are stări de greață”

Greaţa şi vărsăturile sunt obişnuite la copil, spun specialiştii, ca parte a unor boli uşoare, autolimitate, cauzate frecvent de infecţii virale. Vărsăturile se produc în cadrul unor toxiinfecţii alimentare, infecţii, din cauza unor medicamente sau la mişcare. Greaţa precede vărsătura, dar nu întotdeauna. Copiii mici nu sunt capabili să descrie senzaţia de greaţă, dar se pot plânge de dureri de burtică sau de alte simptome nespecifice.

„Vărsăturile sunt benefice, când se elimină substanţe dăunătoare organismului (în intoxicaţii de exemplu). Totuşi, medicamentele sau metodele de inducere a vărsăturilor (siropul de ipeca sau stimularea faringelui) nu sunt recomandate, prima măsură, care trebuie luată de părinte, fiind adresarea către un serviciu de urgenţă”, explică dr. Ionela Popescu, medic primar pediatru.

Medicul specialist subliniază că există o diferenţă între vărsături şi regurgitaţii, deşi termenii sunt, adesea, folosiţi unul în locul celuilalt.

„Regurgitaţia se produce după eliminarea aerului (eructaţie), după ce copilul a fost alimentat. Mulţi copii regurgitează laptele de mamă sau formula, şi pe gură, şi pe nas. Diferenţierea între vărsătură şi regurgitaţie se face cu ajutorul medicului pediatru, criteriul obiectiv, după care se face încadrarea într-una sau în cealaltă situaţie, este curba ponderală”, adaugă specialistul.

Posibilele cauze ale vărsăturilor variază, în funcţie de vârsta copilului

 La nou-născutul şi sugarul mic, poate fi greu pentru părinte să diferenţieze vărsătura de regurgitaţie, deoarece mulţi copii scot laptele în jet sau în cantităţi mari. De aceea, este recomandat, pentru această grupă de vârstă, consultul la medicul pediatru. Sugarul mare şi copilul varsă, cel mai frecvent, în cadrul enterocolitelor virale şi, mai rar însă, în afecţiuni ca: toxiinfecţie alimentară, reflux gastro-esofagian, ulcer, obstrucţie intestinală. La adolescenţi, prima cauză de vărsături este enterocolita infecţioasă. Alte cauze, mai rare, sunt: apendicita, bulimia, sarcina, ulcerul gastric, pancreatita, boala inflamatorie intestinală cronică, toxicomanie.

Ce măsuri pot lua părinţii

„Părintele trebuie să urmărească semnele de deshidratare. Deshidratarea uşoară presupune gura puţin uscată şi senzaţie de sete. În acest caz, nu e necesar consultul medical imediat, însă trebuie urmărit în continuare, pentru depistarea agravării. Cea medie, gravă, presupune scăderea cantităţii de urină emisă, gura uscată, ochii înfundaţi în orbite, lipsa lacrimilor în timpul plânsului. În această situaţie, părinţii vor merge, cât mai curând posibil, într-o unitate spitalicească, ce poate asigura tratament specific”, susține dr. Ionela Popescu.

Dacă vărsăturile sunt însoţite de febră înaltă şi convulsii, părinţii trebuie să solicite urgent ambulanţa la 112 şi copilul va fi transportat către cea mai apropiată unitate spitalicească, deoarece acesta poate avea meningită.

Când copilul (sugarul diversificat şi copilul preşcolar sau şcolar) prezintă o primă vărsătură, neînsoţită de febră sau de alte simptome, părintele va institui un repaus digestiv, pentru 15-20 de minute, după care îi va da lichide (apă, ceai îndulcit sau săruri de rehidratare orală) în cantităţi mici, la intervale regulate (spre exemplu: 5 ml de lichid la 5 min), timp de 30-60 minute.

„Dacă cel mic tolerează aceste cantităţi mici de lichide, adică nu mai varsă, se trece la etapa următoare, de administrare a câte 30-40 ml de lichid şi, dacă şi această administrare a fost tolerată, abia apoi se poate încerca introducerea de pesmet, sticks-uri, biscuiţi simpli. Dacă şi această etapă a fost trecută cu bine, se va trece la alimente uşor asimilabile: supă făcută în casă, iaurt etc.”, sfătuieşte medicul pediatru.

În ce priveşte sugarul mic, nediversificat, va fi lăsat în acelaşi repaus digestiv, timp de 15-20 de minute şi va fi văzut de medicul pediatru, cât mai curând posibil.

Contraindicații

Atunci când copilul varsă, părintele nu trebuie să îi dea să mănânce, imediat după vărsătură. De asemenea, nu trebuie să insistaţi cu alimentaţia, în condiţiile în care copilul repetă vărsăturile, după fiecare tentativă de realimentare. Important este ca cel mic să tolereze lichidele şi abia apoi alimentele solide.

„La copil nu i se dă lapte, pentru că laptele este un lichid greu de digerat. Lichidele folosite pentru rehidratare sunt, în ordine: săruri de rehidratare orală, ceai îndulcit sau, în ultimă instanţă, apă simplă. Nu uitaţi că noi, părinţii, suntem cei care putem şi trebuie să acordăm primul ajutor copiilor noştri şi că de măsurile aplicate corect, depinde evoluţia ulterioară a copilului care varsă”, conchide specialistul.