Când și cum introducem alimentele picante în meniul bebelușului

Când vorbim despre prima masă a bebeluşului, aromele delicate sunt ideale, cel puțin până când cel mic se acomodează cu mâncarea solidă şi primeşte cu bine masa de legume. Papilele gustative ale copiilor sunt încă în curs de dezvoltare la vârsta de 6 luni, când începe diversificarea, iar gustul unui aliment poate fi resimțit de ei mai puternic decât este perceput de un copil mai mare sau un adult.

Plante aromatice sau picante?

Este o diferență între plantele aromatice și cele picante. Dacă plantele aromatice precum mărarul, pătrunjelul, busuiocul sau maghiranul pot fi introduse imediat după ce copilul primeşte o masă solidă, cu cele picante este bine să mai aşteptăm, dar nu foarte mult.

Plantele aromatice sunt cele care dau un plus de savoare mâncărurilor, fără a genera o senzație de arsură, cum se întâmplă în cazul alimentelor picante, precum ardeiul iute sau piperul. Acestea din urmă implică o senzație de arsură care nu ține doar de papilele gustative. În limbă şi în intestine există receptori de durere care sunt stimulați de capsacină (substanța care oferă gustul picant ardeilor iuți), iar copiii pot resimți acea senzație mai puternic decât un adult. Acest lucru nu dăunează, mai puțin celor care suferă de afecțiuni ale sistemului digestiv, precum sindromul colonului iritabil sau refluxul gastroesofagian.

Când și cum se introduc alimentele picante în dieta bebelușului?

În general domeniul nutriției este unul intens dezbătut, iar cel al diversificării şi alimentației copilului cu atât mai mult. Unii experți recomandă introducerea plantelor aromatice de la 6 luni, alții de la 7-8. Totuși, bebeluşul este cel care dă tonul şi dictează direcția în care doreşte să purcedem în diversificare. Deşi cei mai mulți bebeluşi primesc cu bine mâncărurile fade, formate din legume fierte sau coapte şi nimic mai mult, alții pot „cere” un preparat ceva mai savuros, asezonat cu mirodenii care nu au un gust foarte puternic. Dacă bebeluşul nu are vreo problemă digestivă se pot introduce treptat plantele aromatice, se va respeca regula celor 4 zile și se vor urmări întotdeauna reacțiile copilului pentru a identifica eventuale alergii sau intoleranțe. Sarea este scoasă din discuție, până la vârsta de 1 an.

În ce priveşte mâncarea picantă, nu există recomandări clare pentru vârsta la care se pot introduce. În țări din Asia sau America Latină, unde mâncarea tradițională este prin definiție picantă, copiii primesc cu bine alimente aromatice, chiar picante, încă de la începutul diversificării. Asta pentru că preferințele culinare ale copilului sunt deja creionate din timpul sarcinii. Aromele din farfuria mamei în timpul sarcinii sunt transmise fătului prin lichidul amniotic, prin urmare preferințele copilului sunt deja formate în concordanță cu aromele specifice culturii din care face parte. După naştere, copilul va experimenta aceleaşi arome prin intermediul laptelui primit de la mamă, care îşi schimbă gustul în funcție de alimentația acesteia.

Conform unui studiu publicat în revista Pediatrics, expunerea la un anumit gust în perioada prenatală şi pe parcursul alăptării influențează pozitiv nivelul de acceptare a alimentelor solide odată cu începerea diversificării.

Recomandat este să oferiți mâncare picantă celor mici după vârsta de 1 an, treptat și cu precauție, începând cu cantități mici şi alimente cu o iuțeală redusă și urmărind cu atenție reacțiile copilului. Țineți cont de modul în care acesta reacționează la mâncărurile noi, în general. Dacă are un istoric de sensibilitate crescută la alimente noi, amânați introducerea mâncărurilor picante. Copiii ai căror mame mănâncă picant în mod regulat, pot încerca aceste tipuri de alimente mai devreme, în jurul vârstei de 10 luni.

Întotdeauna respectați regula celor 4 zile și consultați medicul specialist la introducerea unui aliment nou.