Este absolut normal ca un copil să pronunțe primele cuvinte de la vârsta de un anișor. La 2-3 ani vocabularul copilașului ar trebui să conțină 30-50 de cuvinte. Totuși, există cazuri speciale în care copilul suferă de întârzieri în dezvoltarea limbajului, iar părinții sunt cei care ar trebui să observe acele simptome specifice. Cu părere de rău, psihologii afirmă de deseori unele obiceiuri ale părinților ar putea determina copilul să refuze comunicarea. Care sunt ele află în continuare.

Vorbitul în șoaptă de față cu copilul

Psihologii afirmă că vorbitul în șoaptă influențează negativ dorința ulterioară a copilului de a vorbi clar și răspicat. Tocmai de aceea, nu ar trebui să vorbiți în șoaptă, indiferent dacă cel mic doarme sau nu. Este important ca auzul copilului să funcționeze normal.

Trasul draperiilor/ jaluzelelor

Unii părinți prea grijulii trag perdelele și în timpul zilei, ceea ce este absolut interzis. Copilul ar trebui să înțeleagă încă din primele luni de viață când este ziuă și când este noapte. Astfel, el se va obișnui cu fiecare etapă a zilei. Acest lucru contribuie la dezvoltarea percepției vizuale și la dorința copilului de a interacționa liber cu cei din jur.

Frica de a ține copilul în brațe prea des

Simțul tactil al copilului se dezvoltă încă din primele zile de viață. El va învăța astfel să facă diferența dintre frig și cald și va înțelege ulterior de ce este luat în brațe. Simțul tactil este important și pentru dezvoltarea vorbirii la copil, în special a articulării corecte a cuvintelor. De aceea, prezența mamei lângă copilaș și contactul piele pe piele este extrem de important, inclusiv în procesul de alăptare la sân.

Limitarea mișcării copilului

Încă de la vârsta de 7 luni, părinții ar trebui să-i ofere copilului posibilitarea de a merge de-a bușilea. Mersul de-a bușilea implică musculatura întregului corp și învață creierul cum să îl controleze. Mișcările necesare antrenează comunicarea dintre cele două emisfere cerebrale. Ajuns în această etapă de dezvoltare, prin parcurgerea celorlalte, bebelușului îi va fi mai ușor să treacă la următoarea. Părinții ar trebui să aibă grijă ca bebelușul să nu sară peste această etapă, pentru că ulterior vor exista unele întârzieri în dezvoltare, inclusiv a vorbirii.

Învățarea unor lucruri noi, fără asimilarea celor mai vechi

În dorința de a-și vedea copilul de sine stătător și cu un pas înaintea semenilor săi, unii părinți nu vor să tragă prea mult din timp și încearcă să evite unele etape importante în dezvoltarea copilului. Specialiștii spun că în niciun caz nu ar trebui grăbite etapele de dezvoltare a bebelușului, pentru că ulterior va fi greu de recuperat.

Neglijarea unor simptome importante

Dacă apar primele simptome de întârziere a vorbirii la copil, este necesar să cereți urgent ajutorul unui specialist. Diagnoza făcută la timp ar putea fi acel colac de salvare pentru copil și se vor putea obține rezultatele scontate. Mai mult, neglijarea simptomelor poate avea urmări nefaste și asupra dezvoltării psihice a copilului.