mamaplus

Lista organelor atacate de coronavirus. Ce au aflat cercetătorii despre boală în aceste luni

-
//
30.06.2020

Omenirea încearcă de câteva luni să afle tot mai multe informații despre coronavirus, cum acționează, ce organe atacă, dar și să găsească un leac. Oamenii de știință se află abia la începutul acestui proces. Ei descoperă pe zi ce trece problemele de sănătate cauzate de SARS-CoV-2. Unele ar putea avea efecte persistente asupra pacienţilor şi a sistemelor medicale timp de mulți ani de acum înainte, potrivit unor medici şi experți în maladii infecţioase, citați de Reuters.

Pe lângă afecțiunile respiratorii care îi fac pe pacienți să întâmpine mari dificultăți atunci când respiră, coronavirusul care provoacă maladia COVID-19 atacă multe sisteme de organe, provocând în anumite cazuri distrugeri catastrofale.

„Credeam că era doar un virus respirator. S-a dovedit că atacă însă şi pancreasul. Atacă şi inima. Atacă şi ficatul, creierul, rinichii şi alte organe. Nu am înțeles aceste lucruri la început”, a declarat medicul Eric Topol, cardiolog şi directorul Scripps Research Translational Institute din La Jolla, din California, potrivit Agerpres.

Pe lângă dificultățile respiratorii, pacienții cu COVID-19 pot experimenta tulburări de coagulare a sângelui, care pot să ducă la accidente vasculare cerebrale, dar şi la inflamații severe, care afectează apoi numeroase organe interne.

Noul coronavirus poate, de asemenea, să cauzeze complicații neurologice, care variază de la migrenă, amețeală şi pierderea gustului şi a mirosului până la convulsii şi stări de confuzie.

În plus, recuperarea poate fi lentă, incompletă şi costisitoare, cu un impact uriaş asupra calității vieții pacientului.

Manifestările ample şi diverse ale COVID-19 sunt oarecum unice, afirmă medicul Sadiya Khan, cardiolog la Northwestern Medicine din Chicago.

În cazul gripei, oamenii cu boli cardiace preexistente sunt cei care prezintă riscuri mari de a suferi complicații medicale, a precizat ea. Ceea ce surprinde însă în cazul acestui nou tip de coronavirus este dimensiunea amplă a complicațiilor pe care le provoacă în afara zonei plămânilor.

Sadiya Khan consideră că asupra sistemelor medicale va exista o mare povară în viitor, din cauza cheltuielilor cauzate de îngrijirea persoanelor care au supraviețuit maladiei COVID-19.

Recuperare îndelungată după coronavirus

Pacienții care au fost plasați la terapie intensivă sau conectați la ventilatoare timp de mai multe săptămâni vor trebui să petreacă timp suplimentar în secții de recuperare pentru a-şi recăpăta mobilitatea şi forța fizică.

„Poate fi nevoie de până la şapte zile pentru fiecare zi în care ai fost spitalizat, pentru a-şi recăpăta puterea de dinainte. Acest proces e cu atât mai greu cu cât pacientul este mai în vârstă şi este posibil să nu îşi mai recuperezi niciodată funcțiile complete”, a declarat aceeaşi specialistă.

Deşi eforturile s-au concentrat în principal asupra minorității de pacienți care au experimentat forme severe ale bolii, medicii încep să îşi îndrepte tot mai mult atenția şi asupra nevoilor pacienților care nu au fost destul de afectați pentru a necesita spitalizare, dar care continuă să sufere la câteva luni după ce au fost infectați.

În prezent sunt în plină desfăşurare o serie de studii pentru a înțelege efectele pe termen lung ale infectării cu SARS-CoV-2, a declarat Jay Butler, directorul adjunct al departamentului de boli infecțioase din cadrul Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite, joi, într-o conferință telefonică.

„Am primit rapoarte anecdotice despre oameni care acuză oboseală persistentă şi dificultăți respiratorii. E greu de spus cât timp vor dura aceste manifestări”, a adăugat el.

Deşi simptomele noului coronavirus dispar de obicei în două sau trei săptămâni, un procent estimativ de 10% dintre pacienți au parte de simptome prelungite, a dezvăluit medicul Helen Salisbury de la Universitatea Oxford, într-un articol publicat joi în British Medical Journal.

Specialista britanică afirmă că mulți dintre pacienții ei au radiografii toracice normale şi nu prezintă urme de inflamații, dar tot nu sunt complet recuperați.

„Dacă în trecut puteai să alergi 5 kilometri de trei ori pe săptămână şi acum simți că ți se taie respirația după ce ai urcat un singur etaj pe scări sau dacă tuşeşti neîncetat şi eşti prea epuizat pentru a reveni la muncă, atunci teama că s-ar putea să nu mai revii niciodată la sănătatea de dinainte este foarte reală”, a explicat ea.

Problemele neurologice provocate de COVID-19. Nu se știe dacă sunt temporare sau permanente

Medicul Igor Koralnik, directorul departamentului de boli neuroinfecțioase de la spitalul Northwestern Medicine din Chicago, a analizat actuala literatură ştiințifică din acest domeniu şi a descoperit că aproximativ jumătate dintre pacienții spitalizați cu COVID-19 prezintă complicații neurologice, precum amețeală, vigilență scăzută, probleme de concentrare, tulburări ale mirosului şi gustului, convulsii, accidente vasculare cerebrale, stare de slăbiciune şi dureri musculare.

Doctorul Koralnik, ale cărui descoperiri au fost publicate în Annals of Neurology, a creat o clinică ambulatorie de tratare a pacienților cu COVID-19, pentru a afla dacă aceste probleme neurologice sunt temporare sau permanente.

Sadiya Kahn a făcut şi o paralelă între noul coronavirus şi HIV, virusul care declanşează SIDA, considerând că cea mai mare parte a atenției opiniei publice s-a orientat inițial asupra deceselor.

„În anii recenți, am fost foarte concentrați asupra complicațiilor cardiovasculare şi asupra supraviețuirii pacienților cu HIV”, a precizat experta.