mamaplus

Deprinderile alimentare și grăsimile trans la preadolescenți, adolescenți și părinți

-
//
16.07.2020

Deprinderile alimentare depind de mediul care ne sugerează și uneori ne impune stilul de viață. Unii dintre noi mențin tradiția de a mânca acasă de trei ori pe zi, alții mănâncă pe apucate și repede la locul de muncă ori în stradă. Astăzi cultura de a mânca repede a creat o ofertă bogată de alimente preparate gata de consum ori prefabricate, care se vând în magazine și în stradă, așa numitele „fast-food” ce conțin în exces grăsimi trans/artificiale.

În Republica Moldova mâncăm de zece ori mai multe grăsimi trans/artificiale decât este norma recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (2,2g din dieta zilnică!). Nu ar fi o problemă, dacă acest consum în exces de grăsimi trans nu ar duce la „întinerirea bolilor”. Deja la copii și adolescenți sunt prezente depresia, obezitatea, diabetul zaharat, cancerul.

Am discutat cu psihologa Marina Ruseva, din cadrul Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor din or. Cimișlia, rețeaua Youth Klinic Moldova, despre comportamentul alimentar în stradă și mâncatul în exces de grăsimi trans pe care organismul nostru nu poate să le digere. Ne-am interesat despre efectele psihologice a consumului de grăsimi la preadolescenți, adolescenți și părinții lor, cei care sunt cel mai des supuși presiunii culturii alimentare de a mânca pe apucate.

Prosănătate: Cum poate fi explicat faptul că preadolescenții, adolescenții și părinții acestora mănâncă cele mai multe produse ce conțin grăsimi trans/artificiale, potrivit studiului OMS?  

Marina Ruseva:  Foarte simplu, prin cultura alimentară care domină la nivel global. Mesajul care se transmite este „... mănâncă repede și gustos, nu pierde timpul la bucătărie, poți să faci multe alte lucruri interesante în timpul care se eliberează...”  Omul este o ființă socială, care depinde în cea mai mare parte de mediu. Deprinderile alimentare și gusturile noastre sunt influențate de mediul în care trăim și de tradițiile pe care le avem în familie. Acolo învățăm ce înseamnă gustos, sănătos, pe săturate, ca la mama acasă, dar și ce este nesănătos sau dăunător pentru noi. În timp, noi preluăm aceste deprinderi care se transformă în tradiții alimentare și le educăm copiilor noștri.

Dacă părinții mănâncă pe apucate la lucru, exact la fel vor face și copiii, care le vor copia comportamentul la școală, unde nu sunt supravegheați. Părinții pot insista ca copilul să mănânce sănătos, el asta nu o va face dacă nu are deprinderea de a alege mâncarea sănătoasă din felurile de mâncare pe care le găsește pe rafturile magazinelor. Noi întotdeauna avem nevoie de exemple vii. Așa că, dacă părinții au obișnuința de a lua mesele în sânul familiei, de a găti mâncare sănătoasă, fără prăjeli și multă pâine, copii vor veni acasă să mănânce. Dacă părinții decid schimbarea comportamentului alimentar în familie, în cele din urmă și copilul le va urma exemplul.

Prosănătate: Diferă felul în care pot fi schimbate deprinderile alimentare la adulți și adolescenți de vârstă mică și medie (10 – 13 și 14 - 16 ani) și adolescenți de vârstă mare (17-19 ani)?

Marina Ruseva:  Deprinderile alimentare formate la adult sunt mai ușor de schimbat, deoarece zona crierului (cortexul frontal) responsabilă de luarea deciziilor și control al impulsurilor este deja formată. La adolescenții de vârstă mică și medie,  schimbările în comportamentul alimentar sunt mai greu de realizat, ele practic nu depind de copilul care abia învață să facă o analiză, să ia o decizie și încă nu-și poate controla dorințele care apar. E pentru că zona cortexului în proces foarte lent de dezvoltare (începe să se dezvolte mai intens, după 16 ani). Adultul, din moment ce este motivat să facă o schimbare, are toate condițiile psihice să o înfăptuiască, copilul, adolescentul de vârstă mică nu poate face asta. El este complet influențat de mediu, adulții cu autoritate, ori gașcă. De asta, rolul părinților, a școlii este deosebit de important.

La adolescentul de 15 – 17 ani schimbările comportamentale deja sunt mai ușor de făcut, este vârsta experimentelor, a încercărilor lucrurilor, emoțiilor, gusturilor noi ce nu le-a învățat în familie. Zona cortexului frontal al crierului este în dezvoltare intensă, el deja își poate asuma o decizie și o poate respecta. Deprinderile formate în copilărie și adolescență sunt foarte greu de schimbat pe parcursul vieții.

Adultul poate face un calcul rațional și analiza folosul și dauna produselor afișate în publicitate, copilul, adolescentul este mânat de dorințele de a experimenta gusturi noi ori de le perpetua pe cele aromate și irezistibile. El cu greu va putea opune rezistență ispitelor, dacă nu are o susținere din partea unui adult. Adolescenții de vârstă mică și medie se conduc după comportamentul semenilor săi și a găștii. Este un comportament absolut natural, care este parte componentă a procesului de maturizare psihologică, care ajută copilul de a-și dezvolta propria filosofie de viață, de a deveni independent.

Prosănătate: Chiar atât de mare să fie rolul familiei? Adolescentul chiar nu poate lua decizii desinestătător?

Marina Ruseva:  Poate lua decizii, desigur, dar susținerea părinților este crucială. Am avut cazuri, când copii deciși de a-și schimba comportamentul alimentar nu erau susținuți de părinți. Părinții calculau costurile produselor alimentare sănătoase, suplimentare la cele pe care le consumă ei și nu acceptau decizia adolescentului, motivând că dorința de schimbare a comportamentului alimentar este mai degrabă un moft și alimentele sunt prea scumpe.

Am avut și părinți care au acceptat nevoia copilului, mai mult, aceasta a fost un motiv de schimbare a comportamentului alimentar în familie. Mama și tatăl copilului au învățat împreună cu copilul lor să citească etichetele de pe produsele alimentare cumpărate din magazine și să renunțe la prăjeli și aluatul congelat cumpărat din magazine.

Prosănătate: Se știe că regimul alimentar nesănătos, prin consumul în exces de grăsimi, contribuie și la dezvoltarea obezității. Obezitatea poate fi un stimul pentru a dezvolta o depresie la adolescenți?  

Mariana Guk-Rusev:  Obezitatea la fel ca și depresia este o boală care are etiologie diferită. Da, la adolescenți poate fi un motiv de dezvoltare a depresiei, cum și depresia poate fi un motiv de dezvoltare a obezității. Depresia poate să apară la orice vârstă, dar ceea la ce vreau să atrag atenția e că depresia poate avea inclusiv și cauze fiziologice la adolescenții de 14-16 ani. La această vârstă fiziologic în creier se produc la limita de jos a normei serotonina, endorfina și dopamina, așa numitele substanțe ale fericii, ceea ce poate duce la dezvoltarea depresiei, mai ales în prezența unor factori de stres. Mulți adolescenți care se adresează la noi, spun că nu simt fericirea și asociază această stare cu stimulii din exterior. Bunăoară, nu reușesc să mențină un regim alimentar sănătos și cresc în greutate corporală, ori au acnee (n.r. grăsimile trans în exces sunt responsabile de apariția acneei) și simt povara vinei. Este foarte important să  ținem cont de această particularitate a vârstei când vorbim despre sănătate și schimbarea de comportament alimentar pentru unul sănătos.

Prosănătate: Potrivit unor studii, consumul de grăsimi trans este responsabil de dezvoltarea depresiei chiar și la adulți. Cum ar fi posibil să facem această schimbare de comportament, în momentul în care  am decis să o facem? Vă rugăm să ne dați câte o recomandare simplă pentru părinți și pentru preadolescenți și adolescenți.

Marina Ruseva:  Pentru părinți -  obișnuiți copii să mănânce sănătos, e una dintre cele mai bune investiții pe care o puteți face pentru copii voștri! Obișnuindu-i cu mâncarea sănătoasă, le asigurați o viață adultă sănătoasă, de succes și stare de bine în orice situație. Mama își hrănește din prima clipă copilul la sân, ea îi dăruiește copilului dragoste. Așa că  psihologic, a hrăni se asociază cu a dărui dragoste. Copilul nu are nevoie de gusturi puternice, el are nevoie de dragoste! Țineți minte, când copilul ori adultul nu este mulțumit de emoțiile pe care le trăiește, el le compensează prin mâncarea în exces. Excesul întotdeauna înseamnă daune.

Pentru adolescenți – „fast-food-ul” este gutos, nimeni nu neagă. Dar nu tot ce este gustos este și sănătos. Alimentele sănătoase sunt la fel de gustoase. Descoperă-le gustul! Experimentează! Adăugă mirodenii în produsele naturale și observă cu atenție ce gusturi obții. În 21 de zile poți face schimbarea alimentară. Nutriționiștii te asigură că vei avea un ten fără acnee și greutatea în plus nu te va urmări. Niciodată nu este târziu să începi un mod sănătos de viață și să îți echilibrezi obișnuințele alimentare. Succes!

Ai grijă de sănătatea ta - alege ce mănânci!

Acest material a fost realizat în colaborare cu Proiectul „Generație Sănătoasă”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției (SDC), și al rețelei Centrelor de Sănătate Prietenos TinerilorYouth Klinic Moldova”, unde puteți obține consilierea gratuită a psihologului și a medicilor pentru schimbarea de comportament alimentar. 

*Alege ce mănânci! este o campanie de informare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică susținută în cadrul activităților de promovare a sănătății a Proiectului moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.