Cum afectează noul coronavirus cele mai vulnerabile categorii de persoane

Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat școala va contribui la inegalitatea performanței educaționale între elevii din grupurile avantajate și cele defavorizate din punct de vedere social. Tinerii neîncadrați în educație, muncă sau formare sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială comparativ cu restul populației. O arată un studiu de evaluare a impactului socio-economic al crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA și în colaborare cu Cancelaria de Stat și celelalte entități ONU. Același studiu arată că femeile au alocat mai mult timp decât bărbații treburilor casnice și monitorizării asistării copiilor în timpul învățării la distanță. Iar persoanele în etate au manifestat mai multe sentimente de singurătate și îngrijorări cu privire la sistemul de sănătate, transmite IPN.

La conferința de prezentare a studiului, Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA în Republica Moldova a spus că nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare.

„Construirea punților între generații, solidaritatea între generații, și colaborarea strânsă între diferite sectoare poate face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, a subliniat Nigina Abaszada.

Studiul mai arată că liberii profesioniști au remarcat o scădere a vânzărilor. A fost restricționat accesul la materii prime și a scăzut cererea internă, iar migranții au fost nevoiți să revină acasă sau să-și reevalueze perspectivele de muncă. 62% este rata pierderii locurilor de muncă în rândul acestora, dintre care 72 % intenționează să revină în aceeași țară. Totodată, 78,2% dintre migrații reveniți au raportat lipsa asigurării medicale.

Copiii și tinerii s-au confruntat cu bariere în cale învățării la distanță. 75% dintre aceștia nu au avut dispozitive suficiente. 50% nu au avut conexiune la internet. Tot atâția nu au avut cunoștințe adecvate pentru a se conecta la platforme educaționale la distanță.

67% din gospodăriile sărace nu au venituri suficiente pentru a acoperi cheltuielile lunare. Circa 65% dintre acestea s-au bazat pe alimente mai ieftine. Una din cinci gospodării sărace și-au redus cheltuielile aferente sănătății și educației pentru a face față consecințelor pandemiei.

Una din patru femei vulnerabile și-au pierdut locul de muncă. 69% dintre ele au pierdut cel puțin 25% din venit. 96% dintre femeile vulnerabile s-au ocupat de treburile casnice în timpul pandemiei.

37% din tinerii neîncadrați în educație, muncă sau formare nu au avut suficient echipament de protecție în perioada pandemie. 25% dintre ei nu aveau casa conectată la sursă de energie. 47% și-au cheltuit economiile pentru a face față cheltuielilor aferente pandemiei.

În cazul vârstnicilor, 60% au avut dificultăți de procurare a măștilor de față și 39% a dezinfectantului de mâini. 79% au perceput că prețurile la alimente cresc. 67% nu au suficiente venituri pentru cheltuielile lunare.

În contextul acestor rezultate, specialiștii recomandă crearea unui sistem de servicii de telemedicină în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri, creșterea plăților de asistență socială, protejarea celor mai vulnerabili oameni prin angajarea asistenților sociali suplimentari. De asemenea, e necesar un program de răspuns la violența domestică, conectarea la învățare a copiilor vulnerabili, reprofilarea profesională pentru tinerii neangajați și migranții reveniți.

Evaluarea a fost efectuată în perioada mai-octombrie, utilizând studiile făcute publice, datele disponibile ale Biroului Național de Statistică, un sondaj al Magenta Consulting–parte a analizei PNUD, desfășurat în august-septembrie în rândul a 390 de cetățeni, dar și surse alternative de date.